Ce este un fond mutual?

Vorbind de diversificare și reducerea riscului ajungem la fondurile mutuale.

Un fond mutual reprezintă, la bază, o asociere a mai multor persoane interesate să își investească banii.

Termenul este tradus direct din limba engleză (mutual fund).


Să luăm un exemplu.

O persoană are la dispoziție 1000 de euro pe care vrea să îi investească.

Persoana respectivă știe că trebuie să investească diversificat pentru a scădea riscul investiției.

Dar banii abia ajung pentru a cumpăra acțiuni la două companii, insuficient pentru o diversificare adecvată.

Persoana în cauză găsește alți (să zicem) 99 de potențiali investitori care urmăresc același scop.

Toți cei 100 de investitori pun mână de la mână și constituie un fond de investiții, pe care fiecare este co-proprietar proporțional cu suma de bani depusă („mutual”).

Fondul investește apoi banii conform dorințelor investitorilor participanți, iar fiecare investitor va beneficia de același randament.


În realitate lucrurile se petrec un pic altfel.

Firme specializate în administrarea de capital pornesc un fond mutual cu o anume politică de investit, urmând ca investitorii să cumpere unități de fond.

Administrarea îi revine unui manager, iar fondul percepe un comision de administrație.

În cazul administrării active, managerul decide în ce instrumente să investească banii fondului în funcție de ce crede el că va aduce randament bun.

Performanța fondului mutual se compară cu cea a unui indice de bază (engl. benchmark), care reflectă doar evoluția pieței.

Scopul final este obținerea unui randament mai bun decât cel al pieței.

De exemplu, fondul Carmignac Investissement urmărește să obțină randament mai bun decât indicele MSCI World.

Fondurile administrate activ percep de obicei comisioane de 1-4% pe an din suma investită, iar deseori se percep comisioane de subscriere și răscumpărare (la plasarea banilor și la lichidarea investiției).


Există și fonduri cu administrare pasivă.

Aceste fonduri pasive au ca scop doar replicarea (oglindirea) unui indice de bază, adică din start nu încearcă să „bată” piața (engl. index fund).

Ele sunt mult mai ieftine, comisioanele de administrație se află de obicei în zona 0.2-0.7% pe an.

Primul fond pasiv a fost lansat de firma americană Vanguard în 1975 pe baza indicelui Standard & Poor's 500.


De ce există fonduri pasive când cele active promit randamente mai bune?

O întrebare excelentă!

Încă de prin anii 1930, cercetări în piață indicau că fondurile (administrate pe atunci exclusiv activ) nu erau în stare să ofere randamente mai bune decât piața însăși.

Între timp, studii făcute pe piața americană au revelat că 80-90% din fondurile active nu au reușit să aducă randament mai bun decât indicele benchmark.

Iar asta în principal din cauza comisioanelor foarte mari. Vezi aici un articol din presa americană de specialitate.

Prin urmare, dacă ești sigur că poți să îl ghicești pe cel câștigător, nu ai decât să investești într-un fond activ. Altfel, nu investi niciodată în fonduri active!

E ca și cum ai plăti pentru un Ferrari și ai primi un Trabant. Cu rezervorul gol!


Mai pe larg despre fondurile pasive voi scrie mai târziu.


Pe curând!