Micul investitor

Măsurile fiscale luate în ultimul an de Guvernele PSD-ALDE sunt un dezastru pentru economie. Îmi vine foarte greu să cred că pe undeva prin Palatul Victoria nu există o singură persoană care să aibă habar de economie, astfel încât concluzia pe care o trag pentru mine însumi e că guvernul actual este înainte de toate rău-voitor și abia apoi incompetent.

În postările trecute am discutat fondurile mutuale și am ajuns la ETF -uri. În această postare vreau să intru un pic mai în detaliu despre construcția unui ETF și implicațiile pentru investitorul de rând. Cum poate fi oglindit un indice în construcția unui ETF? 1. Replicare fizică completă Revin aici la exemplul cu alimentara. Ai lista de cumpărături (indicele bursier pe care vrem să îl replicăm într-un ETF) și cumperi fiecare aliment în parte până ai tăiat toate lucrurile de pe listă. Un ETF cu replicare fizică completă deține toate titlurile conținute într-un indice, în aceeași pondere ca în indice. 2. Replicare fizică optimizată În cazul unor indici bursieri cu foarte multe titluri, cum ar fi MSCI World cu peste 1500 de firme, se optează pentru primele 700-800 de companii ca pondere, deoarece ele se sumează deja la peste 99% din indice. Restul de companii până la 1500 nu mai sunt incluse în ETF, deoarece complică prea mult administrarea. E ca și cum ai renun...

Exchange traded fund sau pe scurt ETF.

Vorbind de diversificare și reducerea riscului ajungem la fondurile mutuale.

Despre risc se pot scrie cărți și tratate întregi. Este o temă foarte complexă și voi încerca să fiu cât mai clar.

Un indice bursier este format dintr-un grup de acțiuni care îndeplinesc un set de condiții. Indicele bursier reprezintă media evoluțiilor acțiunilor componente. De obicei, acțiunile sunt ponderate într-un indice în funcție de capitalizarea de piață. Cu cât e capitalizarea mai mare, cu atât este mai mare ponderea unei acțiuni într-un indice. Ca să revin la analogia mea cu piața de legume, un indice poate fi asemănat cu o sacoșă plină cu tot felul de alimente. Cei mai cunoscuți indici bursieri sunt cei care conțin acțiunile cele mai mari ca și capitalizare de piață, disponibile pe fiecare bursă în parte. De exemplu, indicele principal al Bursei de Valori București se numește BET și conține 10 acțiuni. Pentru bursa de la New York avem Dow Jones Industrial Average cu 30 de acțiuni și Standard & Poor's 500 cu cele mai mari 500 de acțiuni. Pentru bursa de la Frankfurt, indicele principal DAX conține 30 de acțiuni. Dar care e rostul indicilor bursieri? ...

Motto: „Cine vrea să doarmă bine, cumpără obligațiuni. Cine vrea să mănânce bine, cumpără acțiuni.” ( Andre Kostolany ) O obligațiune este un fel de credit. Cineva ia bani cu împrumut și plătește dobândă în schimb. O obligațiune este un împrumut care se ia de la bursă, de la investitori. Guverne de stat și mari companii folosesc această soluție pentru a se finanța. Chiar și Guvernul României emite obligațiuni pentru a-și finanța cheltuielile. Și plătește dobânzi bunicele. Dar de ce ar emite o organizație obligațiuni la bursă, în loc să meargă la bancă să ia un împrumut? Cum, de exemplu, fac cetățenii de rând? Nevoile de finanțare ale guvernelor și marilor companii nu se limitează la zeci sau sute de mii de euro. De multe ori, statele ori companiile au nevoie de zeci de milioane de euro dintr-un foc.  Ce bancă și-ar putea asuma singură acest risc, de a fi împrumutat 10-20-30% din capitalul deținut unui singur debitor? Aic...

Motto: „Cel mai prostesc motiv să cumperi o acțiune este pentru că se află în creștere.” ( Warren Buffet ) O acțiune este un fel de certificat de proprietate. Când ești acționar, ești proprietar pe o parte din firma emitentă. Asta te face părtaș atât la succesul economic, cât și la riscul unui eventual faliment. Dacă firma emitentă are rezultate bune, poți împreună cu alți acționari să ceri o parte din profit. Această parte din profit distribuit către acționari se numește dividend . Prețul unei acțiuni oscilează zilnic în funcție de ultimile știri din economie, de rezultatele financiare, dar și în funcție de zvonuri. Pe termen lung (ani), însă, cea mai mare influență asupra prețului o au rezultatele financiare. Astăzi nu se mai distribuie certificate de acționar pe hârtie ca în imaginea de mai sus. Investitorii au de cele mai multe ori un cont de brokeraj online și totul se desfășoară digital. SC Micul investitor SA Să presupunem că blogul „Micul inves...

Ai fost vreodată la piață să cumperi legume și fructe? Răspunsul va fi mai mult ca sigur da. Bursa nu e foarte diferită. Bursa este tot o piață. Doar că în loc să cumperi mere și cartofi, la bursă cumperi acțiuni și obligațiuni. Bursa este o piață de bani, nu de zarzavat. Este un loc unde se întâlnesc oameni cu idei, dar fără bani, cu oameni cu bani, dar fără idei. Bursa face posibile multe din minunățiile vieții moderne. Să luăm un exemplu. Societatea are nevoie de curent electric. Ca să facem rost de curent electric, ne trebuie o hidrocentrală și o rețea de distribuție. Dar hidrocentrala și rețeaua de distribuție sunt foarte scumpe. De unde bani? Ori facem ca statul comunist și naționalizăm toate averile, ori alegem calea democratică și înființăm o societate pe acțiuni pe care o listăm la bursă. Adică vindem un milion de bucățele din companie către publicul larg (numărul e luat la întâmplare). După listarea la bursă, există (teoretic) un milion de acțion...

În postarea Marea iluzie am văzut că economisitul în lei nu a fost o idee prea bună în ultimii 10 ani. Dobânzile bancare la economii nu au ținut pasul cu inflația. Valoarea reală a banilor a scăzut.

În postarea Indicele ciorapului am văzut ce prăpăd poate face inflația cu economiile noastre. Mai rău, dacă îți intră vreun hoț de ciorapi în casă? Pierzi tot! Poate o să-mi spui că tu nu mai ții banii la ciorap. Că ți-ai dus deja ciorapul la bancă. Și acum o să îmi spui că banii sunt mai siguri într-un cont de economii. Că doar banca îți plătește o dobândă pe acel cont. Asta sigur trebuie să îți protejeze economiile de foamea inflației! Dar sunt banii tăi cu adevărat mai siguri într-un cont de economii? Eu nu sunt prea sigur. Băncile trebuie să facă și ele profit. Și asta nu e neapărat rău. Băncile nu sunt instituții de caritate. Iar băncile nu vor plăti clienților dobânzi ce le amenință profitul. Dar hai să ne uităm iar la inflația ultimilor 10 ani: Figura 1. Efectele le-am explicat deja în Indicele ciorapului și nu le mai reiau aici. Și acum să alăturăm dobânzile la conturi de economii din ultimii 10 ani. Figura 2. Ceva dă cu virgulă, nu-i...

Astăzi vreau să îți vorbesc de cel mai nesățios și mai înfometat monstru din lumea banilor. Este vorba de un monstru de care nu scapă nici cei mai înstăriți oameni, nici băncile, nici cele mai bogate state din lume. Nu scapă nimeni.